Anunțuri

Zambeste.

​Sa ridici privirea spre cerul noptii zambind inseamna sa fii fericit. Sa simti aerul noptii reci dar in tine mereu va fi cald. In suflet va exista mereu caldura vietii. Indiferent de problemele vietii vei avea mereu puterea de a zambii pentru ca poti vedea mereu copacii si strada, simti pasi pe care ii faci, auzi zgomotele lumii si ai libertatea de a visa si a-ti imagina orice. Partea plina a paharului in viata e asta. Traiesti. Poti traii si incerca din nou sau poti alege altceva mai bun. Poti gresi si poti invata. Sa simti, sa stii ca inima iti va mai bate pentru mult timp pentru noi sanse. Trezeste-te dimineata si zambeste prima data…doar incearca. Incearca sa zambesti pentru lucruri mici sa poti trece peste restu mai usor. Prinde mainile care iti sunt intinse si cand vor vrea sa iti dea drumul nu le lasa… tine-i strans si din nou zambeste-le. Asta e nodul dintre noi care poate ramane si dupa mii de ani.

Eu. Anonima

De ce sa nu ma prezint, nu sunt anonima…

…am fost singura in propriul univers fara soarele mama sau luna tatal, am gasit stelele tarziu insa nu am ajuns constelatii niciodata…am fost in bezna in care m-am luptat cu voci care loveau, umbre reci, inghetate, care peste ani nu au ramas amintiri,iar timpul le-a ars…am luptat atat de mult in acel intuneric fara sa stiu cu ce sau cine, am tipat, plans, cadeam cel mai des, eram trantita imi loveam visele de planete pe care nu le stiam si ramaneau acolo evaporandu-se…mi s-a uscat speranta fara sa ajunga la seminte…am ramas fara de atatea ori…tu lume de ai stii?…din cate minciuni am renascut, din propriile minciuni si ce au nascut ele in mine, atatea sperante care urmau sa se usuce iar…doar pe mine ce ma pot mintii, sa va mint pe voi…nu am putere…durea atat de tare fiecare minciuna, nu-mi gaseam galaxia, o confundam, si eram alungata dupa ce le daruiam tot praful meu stelar.

Mi-a luat mult sa privesc in sus, sa observ ca inca exist, si am descoperit axul meu…

Noi toti

Cati oameni banali, cate povesti atat de simple si inca imi vad povestea plictisitoare…poate asta inseamna special sa nu fii banal, sa intrii in probleme si sentimente sa poti face amintiti greu de uitat indiferent daca sunt pozitive sau negative…povestile lungi incep mereu ciudat…si cu toate astea toti suntem atat de frumosi si unici…nu poti compara 2 lucruri frumoase, nu poti alege intre ele…sunt la fel de frumoase in feluri diferite

Nu stiu cine esti.

„​Hold me hand” si hai sa facem pasul mare peste lume…hai sa ne vedem doar pe noi doi…sa nu mai consumam decat iubirea. Vom focaliza doar relatia noastra…hai sa zambim. Sa vreau, sa incer nu are reguli, sperantele nu promit nimic…nici noi nu o facem…tot ce este in jurul meu e la fel, privesc cerul si oamenii grabiti si nimeni nu va lupta din toate puterile pentru a afla unde duc sentimentele…eu o fac, si par nebuna intr-o lume in care normalitatea nu mai tine de puterea omului ci de noroc…soarta iti da, tu trebuie sa incerci tot intr-o mica limita…pentru a invata si pentru a castiga…nu stiu cine esti…poate te cunosc, poate voi mai traii mult asa, dar stiu ca next va aduce mii de zambete, stiu ca povestile nu vor mai insemna nimic pe langa visul meu, stiu ca va exista slow kiss for more time, ca in fiecare  imbratisare a ta ma voi invartii in timpul noptii, stiu ca te voi simtii si ma vei vindeca din priviri…din zambete, si ca nimeni nu va putea sa schimbe asta…pana atunci las timpul sa treaca cat de lent se poate si te voi astepta in nestire…

Obsesie

Am o obsesie de iubire…nu ma pot simti in viata fara ea…dragule in tine e toata iubirea asta…nevoia bratelor tale sa le simt cum imi protejeaza corpul si ma scufund in parfumul inimi tale. Vreau sa-ti simt caldura calmitati tale, sa simt siguranta iubiri tale…insuportabila inima creata de tine in sufletul meu e de ne crezut…dar…o simt pulsand doar alaturi de tine… simt un univers în continua desfasurare,incerc sa-l tin captiv in mine…cum il suporti?…de as putea…sa-ti fiu forta, puterea de a trece peste tot…sa fiu mereu langa tine, sa simt iubirile compatibile sa fiu mereu…in mintea ta.

Romania

Un soare aprins de natura indiferent de anotimp,  va ramane in putere chiar si dupa nori. Acolo unde castelele si taramul bunicilor inca au ramas in timp, se mai poate gasi linistea galagioasa a gandurilor. Dau timpul inapoi prin ganduri si imi amintesc ce era fericirea pentru mine in copilarie prin curtea bunicilor-un leagan testat de insusi bunicul pentru siguranta mandrei lui, capsunile furate de la dulceata si cazaturile din corcodusul vecinilor, atatea descoperiri uimitoare precum licuriciul si imensa lacusta lenesa- atatea povesti si dorul mancarurilor traditionale…amintirile nu au secatuit inca le inund de zambete indiferent daca ele au ramas in trecut iar eu am plecat spre viitor.